Biserica “Sfânta Vineri” din oraşul Ploieşti, aşezată pe strada Neagoe Basarab, nr.12, este unul dintre lăcaşurile ortodoxe de închinare de tradiţie din acest oraş.
Arhitectura ei, proiect amplu şi original al arhitectului Toma N.Socolescu, se desprinde de tiparele arhitectonice româneşti tradiţionale, înscriindu-se în stilul monumentalismului neoclasic apusean.
Până în anul 1874, parohia a purtat numele de „Sfânta Biserică
Biserica actuală înlocuieşte alte două biserici construite de-a lungul vremii, de la care nu au rămas urme. Conform tradiţiei, primul lăcaş ar fi fost construit în anul 1802. A doua biserică a fost ctitorită în anul 1828. Odată cu biserica a fost ridicată şi clopotniţa, care se păstrează până astăzi.
Actuala biserică s-a zidit din temelie începând cu anul 1875, în zilele regelui Carol I si a mitropolitului Calinic Miclescu, preoţi slujitori ai parohiei fiind la acea vreme Ioan Văleanul, Ioan Mihăilescu şi Gheorghe Nicolescu, fiind sfinţită în anul 1880.
Temelia în formă de cruce este tradiţională, dar frontispiciile sub formă de rozete precum şi ferestrele supradimensionate amintesc de stilul bazilicilor italiene. Un element aparte îl constituie forma celor trei turle zvelte care imită stilul tradiţional rusesc , pe care unii cercetători îl pun pe seama faptului că la strângerea fondurilor necesare construcţiei au contribuit şi unii dintre ostaşii ruşi aflaţi atunci la Ploieşti (în împrejurările războiului de independenţă din 1877).
Cutremurul din 1977 a provocat mari stricăciuni bisericii, cele mai grave fiind căderea absidei de nord a naosului, slăbirea structurilor de rezistenţă precum şi o serie de fisuri pe verticală a construcţiei. Ca urmare, preoţii dimpreună cu enoriaşii parohiei au declanşat un amplu program de reparaţii, începând cu refacerea absidei căzute şi a picturii acesteia.
Specialiştii şi credincioşii sunt unanimi în aprecierea că biserica Sfânta Vineri se află în posesia uneia dintre cele mai valoroase picturi murale din ţară: pictura în ulei a marelui maestru Gheorghe Tattarescu, aplicată în anul 1880, aşeaza această biserică pe un loc de frunte între obiectivele de patrimoniu ale ţării.Stilul realist în realizarea chipurilor sfinţilor, compoziţiile ample în culori vii, perfect armonizate cu liniile generoase ale arhitecturii, amintesc de marii maeştrii ai Renaşterii.
Reparaţia care s-a făcut în urma cutremurului din 1977 nu au respectat forma originală a bisericii: turlele din faţă au fost refăcute din lemn la o înălţime mult mai mică şi au fost învelite cu tablă; refacerea absidelor de asemenea s-a făcut fără respectarea formelor originale, fapt ce a ciuntit esenţial din măreţia bisericii.
Cel mai mare proiect de restaurare a bisericii, prin care s-a urmărit revenirea la forma sa originală, s-a făcut în anul 1994, de către arhitectul Călin Hoinărescu şi inginerul Sandor Zoltan.
Lucrările de restaurare s-au făcut cu concursul credincioşilor si al preoţilor slujitori în frunte
 |
| Catapeteasma |
Biserica “Sfânta Vineri” are acum un chip nou, demn de măreţia pe care au dorit-o fondatorii ei, iar lucrările de restaurare nu se vor opri până când ea nu va fi complet înnoită, inclusiv pictura.
In imagini pictura în ulei a marelui maestru Gheorghe Tattarescu, aplicată în anul 1880:
Informatii preluate de pe Site-ul oficial al Bisericii Sfanta Vineri
 |
| Sfantul Spiridon |
 |
Sfintele moaste ale Sfintei Cuvioase Parascheva si ale Sfintei Mc. Paraskevi (Grecia)   |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu